COVORUL ROMANESC
Odata cu acest articol, inauguram o noua categorie in cadrul blogului nostru, aceea in care puteti chiar voi sa spuneti povestea proiectului sau obiectului de design pe care l-ati realizat si la care poate v-am ajutat si noi.
Din seria proiectelor noilor prieteni ai Atelierului, tinerii talentati care ne-au calcat pragul, va prezentam povestea "Covorului Romanesc" spusa chiar de autorul proiectului - Tudor Stancu, student la Facultatea de Grafic Design din cadrul Universitatii de Arte din Bucuresti.
INTENTIA
Totul a plecat de la o tema de comunicare vizuala, intitulata ‘TypeShow’.
Un interes recent descoperit, fata de elementele vizuale ale culturii populare romanesti si fata de traditii, a fost cel care a trasformat aceasta tema intr-un proiect mult mai personal.
Am dorit sa construiesc un fel de metafora pentru momentul actual al unor simboluri vizuale traditionale, sa ilustrez intersectia la care acestea se afla in prezent.
Evolutia acestora spre kitsch, spre un derizoriu ieftin ar putea fi contracarata de o prelucrare respectuoasa si moderna, de o utilizare a acestora in pas cu vremurile. Altfel, aceste simboluri traditionale vor fi deteriorate de poluarea unui mediu cultural mereu mai pestrit.
Covorul, scoarta romaneasca, mi s-a parut un vehicul ideal pentru transmiterea acestei intentii, atat prin contributia sa evidenta la tezaurul popular, cat si prin functia sa : aceea de a fi ‘calcat in picioare’.
CALEA
Am pornit de la un joc de simboluri inspirat de aceste motive traditionale si de la un font arhaic romanesc. Pentru a realiza covorul, am taiat - prin metoda ‘laser-cut’ - cateva straturi de sablon, care au fost ulterior suprapuse.
Primul astfel de strat contine modelul de baza al covorului, peste care au fost adaugate alte trei straturi de culoare. Am apelat la culori rupte de cromatica traditionala a scoartei romanesti – mov, rosu-caramiziu si verde – pentru a transcrie o posibila evolutie spre modernitate.
DESTINATIA
‘Covorul’ astfel obtinut va fi intins pe pardoseala atelierului nostru si va fi – la propriu – calcat in picioare. Sper ca in acest mod, sa pot trezi curiozitatea si interesul fata de aceste elemente vizuale traditionale, sa trag un semnal de alarma fata de pericolul deteriorarii lor ireparabile si stridente. Nu in ultimul rand, imi doresc sa lansez o provocare pentru reinterpretarea lor eleganta, temperata si inteligenta.
Bookmark this post: |  
   
|
Postări
